LUCRARI DIPLOMA
|
CONTACT
|
LINK-uri
|
|
1. EFECTE
BIOELECTRICE ŞI MODIFICĂRI
REDOX DETERMINATE DE ETANOL
“IN VITRO” LA BROASCĂ
ŞI “IN VIVO” LA ALCOOLICI
2. EFECTE
CITOGENETICE INDUSE DE TRATAMENTUL CU CAFEINĂ LA DAUCUS CAROTA
3. LEPIDOPTERE DIURNE
4.
ASPECTE ALE ACŢIUNII DICLORHIDRATULUI 6,8-DIBROMO-3,3 BIS
(PIROLIDINOMETIL) -4- CHROMANOLULUI ŞI CLORHIDRATULUI
6-BROMO-3-METIL-3-PIROLIDINO-4-CHROMANOLULUI ASUPRA FAZELOR DIVIZIUNII MITOTICE
LA SPECIA Triticum aestivum L.
5. Modificări
hematologice în anemia hipocromă feriprivă
la copii
6. Efecte citogenetice induse de tratamentul cu
nicotină la Phaseolus vulgaris
7.
CERCETĂRI FITO – PEDOLOGICE DIN ZONA
SARICA – CEAMURLIA(DELTA DUNĂRII)
8. Acoperirea cu lambouri
a grefei de nerv nevascularizate
9. Contribuţii la
cunoaşterea amfibienilor din Grădina botanică
10. Acţiuni
specifice ale unor prduşi poliolici acetilaţi la nivelul membranei fibrei
musculare striate
11.
EFECTE CITOGENETICE ŞI FIZIOLOGICE ALE TRATAMENTELOR POSTIRADIATORII CU
EXTRACTE DIN FRUCTE DE CĂTINĂ LA GRÂU
12 STUDIUL UNUI
ESANTION ARHEOZOOLOGIC PROVENIT
DIN AŞEZAREA MEDIEVALĂ DE LA BAIA
14. Aspecte hidrologice şi de vegetaţie din complexul
lacustru Isac - Uzlina (Delta Dunării )
15. EMBRIOGENEZA SOMATICĂ LA MOLID: EFECTUL VÂRSTEI
FIZIOLOGICE A LINIILOR EMBRIOGENE ASUPRA COMPOZIŢIEI STRUCTURALE A ACESTORA
16. CARACTERIZAREA UNOR ELEMENTE DE BIOSTATUS ALE HAMSTERULUI CU LIMFOM
MALIGN
18. Ihtiofauna râului
Teleorman
19. INFLUENŢA GIBERELINELOR ASUPRA GERMINAŢIEI
SEMINEŢELOR ŞI CREŞTERII PLANTELOR
21. Importanţa epidemiologică a speciei Clostridium
perfringens
|
22 |
ANALIZA
OBTINERII COLORANTULUI ALIMENTAR DIN SFECLA ROSIE PRIN METODA EXTRACTIEI CU
SOLVENTI |
|
23 |
ANALIZA
STRUCTURII SISTEMULUI OXIDIC |
|
24 |
ANALIZE
DE LABORATOR SI TRATAREA APEI CU SCHIMBATORI IONI |
|
25 |
APRECIEREA
STADIULUI DE POLUARE CHIMICA |
|
26 |
ASPECTE
ASUPRA INTERACTIUNII MELATONINEI CU CELELELATE CELULE ALE SISTEMULUI IMUNITAR |
|
27 |
ASPECTE
CARACTERISTICI ALE HEPATITEI VIRALE SI TRATAMENTUL IN VINDECAREA HEPATITEI
VIRALE ACUTA |
|
28 |
ASPECTELE
AMESTECARII LICHIDULUI PENTRU SISTEME BIFAZICE TOTAL MISCIBILE |
|
29 |
ASPECTELE
INFLUENTEI ALCOOLULUI IN SANATATEA OMULUI |
|
30 |
CARACTERISTICI
TEHNICO - ECONOMICE ALE UTILIZARII DE ENERGIE REGENERABILA |
|
31 |
CARACTERISTICILE
FIZIOLOGICE SI ANATOMO - PATOLOGICE PRIVIND PROCESUL DE IMBATRANIRE LA OM |
|
32 |
CARACTERISTICILE
POLIMERIZARII MASIVE A PLACIII STIRENULUI |
|
33 |
CARACTERISTICILE
TRAUMATISMELOR CRANIO - CEREBRALE SI A LEZIUNILOR NERVOASE IN CADRUL ACESTORA |
|
34 |
CARACTERIZAREA
COMPUSILOR RADIOFARMACEUTICI INSEMNATI CU IOD RADIOACTIV |
|
35 |
CARIOTIPUL
UMAN ORIGINEA SI DEZVOLTAREA ACESTUIA |
|
36 |
CECETARE
COMPARATIVA PRIVIND METODELE DE STUDIU AL AZOTATILOR SI AZOTITILOR |
|
37 |
CERCETARE
BIBLIOGRAFICA ASUPRA VALORIFICARII CROMULUI DIN APELE REZIDUALE DIN CADRUL
INDUSTRIEI PIELARIEI |
|
38 |
CERCETARI
CINETICE IN REACTIA CARBONATULUI DE SODIU SI SULFATULUI DE CALCIU |
|
39 |
COMPOZITIA
SI VALOAREA ALIMENTARA A GRASIMILOR. MODALITATI DE AMBALARE, MARCARE,
TRANSPORT SI PASTRARE A GRASIMILOR DIN ALIMENTATIE |
|
40 |
COMPOZITIA
TIPICA A BIOCENOZA AEROTANCURILOR SI TIPURILE DE RELATII INTRE BIONTI SI
CARACTERISTICA ACESTEIA |
|
41 |
CREAREA
NOILOR COMPUSI CU ACTIVITATE ANTIBIOTICA SI ANTITUMORALA PORNIND DE LA
CULTURILE DE MICROORGANISME |
|
42 |
DEPRESIA
SI MODELELE DE NATURA ANIMALICA ALE DEPRESIEI |
|
43 |
DERIVATII
ACIDULUI FOLIC SI FOLATII IN NATURA SI ORGANISM |
|
44 |
ELECTROZI
CHIMIC MODIFICATI ELECTROCATALITICI SI IMPORTANTA DETERMINARII DOPAMINEI |
|
45 |
ESTIMARA
GROSIMII STRATULUI DE TURBA SI ALGORITMUL METODEI NEDISTRUCTIVE |
|
46 |
ETAPELE
SI ELEMENTELE IMPLICATE IN APOPTOZA |
|
47 |
FACTORII
DETERMINANTI AI COMPOZITIEI ?I DINAMICII GENETICII POPULATIILOR |
|
48 |
FORMA
MOLECULARA AB SI CONSIDERATIILE CUANTICE ALE ACESTEIA |
|
49 |
METODE
DE EPURARE A APELOR UZATE INDUSTRIALE |
|
50 |
MISCAREA
FONDULUI DE GENE IN CADRUL POPULATIEI EXPERIMENTALE A DROSOPHILEI
MELANOGASTER, SUB PRESIUNEA SELECTIVA |
|
51 |
MODALITATI
DE COMBINATII COMPLEXE CU PRACTICARE IN BIOLOGIE SI MEDICINA |
|
52 |
MODALITATI
DE PROMOVARE A SANATATII PE PRINCIPII ECOLOGICE |
|
53 |
NAVIGATIA
SI TRANSPORTURILE NAVALE SI PROBLEMELE ECOLOGICE RIDICATE ACESTEA |
|
54 |
PREZENTA
PROTEINELOR LAPTELUI IN REALIZAREA TEHNOLOGIEI BRANZETURILOR |
|
55 |
PREZENTAREA
CLONARII, DIN PUNCT DE VEDERE STIINTIFIC SI AL BIOETICII |
|
56 |
PREZENTAREA
IMPLICATIILOR AGENTILOR POLUANTI LA FACTORII DE MEDIU |
|
57 |
PROPRIETATILE
FIZICE ALE LICHIDELOR SI TERMODINAMICA SOLUTIILOR |
|
58 |
SOLUTIILE
DE HIDROCARBURI IN SOLVENTI POLARI SI CONTRIBUTIA EXPERIMENTALA A ACESTORA |
|
59 |
STABILIREA
CONTITATIIE DE BOR DIN COMPOZITIA APEI MINERALE |
|
60 |
STUDIILE
ASUPRA POTENTIALULUI ANTIBACTERIAN SI ANTIFUNGIC LA PRODUSELE APICOLE |
|
61 |
TRASATURI
ALE CIRCUITULUI IN NATURA AL PESTICIDELOR |
|
62 |
TRASATURILE
EMBRIOGENEZEI SOMATICE LA CONIFERE IN SPECIAL MOLIDUL |
|
63 |
TRATAREA
APEI. TEHNOLOGII DE TRATARE A APEI |
1 EFECTE
BIOELECTRICE ŞI MODIFICĂRI
REDOX DETERMINATE DE ETANOL
“IN VITRO” LA BROASCĂ
ŞI “IN VIVO” LA ALCOOLICI
1.STRUCTURA ŞI PROPRIETĂŢILE MEMBRANEI CELULARE ……..….4
2.ORGANIZAREA MOLECULARĂ A LANŢULUI RESPRIRATOR ŞI A SISTEMULIUI FOSFORILĂRII OXIDATIVE………………………………..7
3.INFLUIENŢA ALCOOLULUI ASPRA UNOR FUNCŢII ALE ORANISMULUI……………………………………………………………....11
1.1. ,,Controverse ” în problema alcoolismului………………………….11
1.2. Alcoolism şi stres oxidativ…………………………………………..12
1.3. Metabolismul etanolului şi consecinţele sale asupra organismului…………………………………………………………14
3.3.1.Căile primare de metabolizare a alcoolului...………………………..14
3.3.1.1 Oxidarea prin alcooldehidroenază ……………………………...14
3.3.1.2. Oxidarea microzonală…………………………………………...16
3.3.1.3. Oxidarea prin catalază…………………………………………..16
3.3.1.4. Alcooliza ………………………………………………………..17
3.3.1.5. Consecinţele metabolice ale oxidării alcoolului………………...17
3.3.2. Metabolismul hepatic al alcoolului …………………………………18
3.3.3. Metabolismul gastric al alcoolului………………………………….26
3.3.4. Metabolismul nonoxidativ al alcoolului…………………………….28
3.3.5. Metabolismul şi toxicitatea acetaldehidei…………………………..28
3.3.6. Metabolismul alcoolului şi acţiunea sa toxică………………………29
3.4. Influenţa alcoolului aspra structurii şi funcţiei biomembranelor……..30
3.5. Alterări structural – funcţionale ale ficatului induse de alcool………..31
4.MATERIAL ŞI METODE…………..…………………………..………….33
5. REZULTATE ……………………………………………………….………37
5.1. Influenţa alcoolului etilic asupra PR………………………….……….37
5.1.1. Efectele bioelectrice ale alcoolului etilic asupra fibrelor musculare
striate de broască……………………………………………….…..………37
5.1.1.1. Efectele etanolului 0,1% ………………………………..…..……..37
5.1.1.2. Efectele etanolului 0,3%……………………………….…..………39
5.1.1.3. Efectele etanolului 0,5%……………………………………..…….40
5.1.1.4. Efectele etanolului 1%……………………………………..………42
5.1.1.5. Efectele etanolului 3%……………………………………..………43
5.1.2. Acţiunea etanolului asupra PR al celulei hepatice de broască….…...47
5.1.2.1. Acţiunea etanolului 0,1%…………………………………….……47
5.1.2.2. Acţiunea etanolului 0,3%………………………………….………48
5.1.2.3. Acţiunea etanolului 0,5%………………………………….………49
5.1.2.4. Acţiunea etanolului 1%…………………………………….……...50
5.1.2.5. Acţiunea etanolului 3%…………………………………….……...51
5.2. Influenţa pagostenului (PAG) asupra PR…………………….………..54
5.2.1. Efectele bioelectrice ale PAG în RN………………………….……..54
5.2.1.1. Efecte asupra fibrei musculare striate……………………………..54
5.2.1.2. Efectele PAG asupra PR al celulelor hepatice…………………….56
5.2.2. Efectele bioelectrice ale PAG asupra membranei celulelor tratate cu
alcool etilic 3%…………………………………………………………….60
5.2.2.1. Efectul PAG 12 mg% asupra fibrelor musculare striate………….60
5.2.2.2. Efectul PAG 12 mg% asupra celulelor hepatice de broască……...61
5.2.3. Efectul propilenglicolului asupra PR ………………………………63
5.2.3.1. Efectul asupra fibrelor musculare striate …………………………63
5.2.3.2. Efectul PGL asupra celulelor hepatice …………………………..66
5.2.4. Efectul bioelectric al medicamentului Aspatofort…………………..67
5.2.4.1. Efectul ASP asupra celulelor hepatice normale ………………….67
5.2.4.2. Efectul ASP asupra celulelor hepatice intoxicate cu etanol 3%….70
6. DISCUŢII ŞI INTERPRETĂRI…………………………………………….74
6.1. Efectele alcoolului ,,in vivo” …………………………………………74
6.1.1. Efectele bioelectrice asupra fibrelor musculare striate……………...75
6.1.2. Efectele bioelectrice asupra membranei celulelor hepatice…………79
6.2. Efectele bioelectrice ale PAG ………………………………………...81
6.2.1. Efectele în RN fără etanol…………………………………………..81
6.2.2. Efectele PAG asupra celulelor tratate cu etanol ……………………82
6.2.3. Efectul bioelectric al solventului propilenglicol…………………….83
6.3.Interacţiunea etanolului cu procesele redox…………………………...83
CONCLUZII…………………………………………………………………..86
2. EFECTE CITOGENETICE INDUSE DE TRATAMENTUL CU
CAFEINĂ LA DAUCUS CAROTA
Cuprins
I.
Introducere……………………………………………………………1
1.1.
Daucus
carota L………………………………………………..4
1.2.
Originea şi răspândirea ……………………………………….6
1.3.
Relaţiile cu factorii de
mediu………………………………….6
1.4.
Boli şi dăunători la Daucus carota……………………………10
1.4.1.
Boli ……………………………………………………10
1.4.2.
Dăunători………………………………………………23
1.5.
Soiuri de hibrizi la Daucus carota…………………………….27
1.6.
Importanţa economică la
morcov…………………………….29
1.7.
Diviziunea celulară
mitotică………………………………….31
1.8.
Mutaţiile………………………………………………………36
1.8.1.
Definire,
generalităţi…………………………….……..36
1.8.2.
Clasificarea
mutaţiilor……………………………..…..37
1.9.
Aberaţiile
cromozomiale……………………………………..41
II.
Efecte ale agenţilor
mutageni asupra mitozei: Cafeina……….……..47
III.
Material şi metode de
lucru………………………………………….50
3.1.
Material biologic investigat…………………………………..50
3.2.
Metode de
lucru………………………………………………50
IV.
Rezultate şi
interpretare…………………………………………..…55
4.1.
Frecvenţa totală a celulelor
în diviziune mitotică…………....55
4.2.
Frecvenţa celulelor în
diferite faze lae diviziunii mitotice…...56
4.3.
Frecvenţa aberaţiilor
cromozomiale în ana-telofaza mitozei…59
V.
Concluzii…………………………………………………………….68
Bibliografie………………………………………………………….70
4. ASPECTE ALE
ACŢIUNII DICLORHIDRATULUI 6,8-DIBROMO-3,3 BIS (PIROLIDINOMETIL) -4-
CHROMANOLULUI ŞI CLORHIDRATULUI 6-BROMO-3-METIL-3-PIROLIDINO-4-CHROMANOLULUI
ASUPRA FAZELOR DIVIZIUNII MITOTICE LA SPECIA Triticum aestivum L.
CUPRINS:
Introducere..........................................................................................................................4
I.Scurtă cronologie a
cercetărilor privind mutageneza la plante...........................7
II.Mutageneza.Generalităţi ...........................................................................................10
II.1.Termeni
generali................................................................................................10
II.2.Factori mutageni de natură
chimică...................................................................11
II.3.Mecanisme de acţiune a substanţelor
chimice mutagene..................................13
II.3.1.Mutageni chimici ce acţionează
asupra acizilor
nucleici
în stare de
repaus............................................................................13
II.3.2.Mutaţii
chimice ce acţionează asupra acizilor
nucleici
de replicare......................................................................................20
II.4.Efectele citogenetice ale agenţilor mutageni.....................................................29
II.5.Metode de inducere a mutaţiilor........................................................................30
III.Diviziunea celulară şi efectele acţiunii factorilor mutageni...........................33
IV.Materiale
şi metode de lucru.................................................................................47
IV.1.Reprezentarea materialului biologic...............................................................47
IV.1.1.Poziţia sistematică a speciei Triticum aestivum.............................47
IV.1.2.Morfologia speciei...........................................................................48
IV.1.3.Arealul speciei.................................................................................49
IV.2.Reprezentarea materialului chimic utilizat....................................................50
IV.3.Metoda de lucru..............................................................................................51
V.Rezultate şi discuţii..................................................................................................55 VI.Concluzii...................................................................................................................77
Bibliografie.....................................................................................................................78
5. Modificări hematologice în anemia hipocromă feriprivă la copii
Cuprins
1. Scurt istoric privind cercetările asupra anemiilor la om 6
2. Date generale privind ţesutul sanguin 8
3. Organizarea,
morfologia şi funcţiile eritrocitului 12
3.2.Morfologia şi compoziţia eritrocitului 17
3.3. Anomaliile eritrocitare 21
3.3.4. Incluziunile eritrocitare 26
4. Structura şi funcţiile hemoglobinei 28
4.1.
Structura moleculară a hemoglobinei 28
4.3. Metabolismul fierului în organismul animal 31
4.3.1. Sursele de fier ale metabolismului animal 32
4.3.3. Transportul plasmatic al fierului 34
5.Definiţia, clasificarea şi diagnosticarea anemiilor 37
5.1.
Definiţia şi clasificarea anemiilor 37
5.2. Etiologia şi patogenia în anemia hipocromă feriprivă (AHF) 38
5.3.
Profilaxia şi tratamentul în AHF 42
5.3.2. Tratamentul anemiei hipocrome feriprive 43
6. Modificări hematologice în AHF la copii 46
6.1. Tipul şi
locul cercetărilor 46
6.2. Organizarea cercetărilor 46
6.3. Material şi metode de lucru 47
6.4.1. Relaţii între frecvenţa AHF şi vârsta, sexul şi
mediul social al copiilor studiaţi 55
6.4.2. Evoluţia nivelului Hb la copii 56
6.4.4. Modificări ale numărului de reticulocite la
pacienţii studiaţi 63
6.4.5. Variaţia nivelului fierului seric la pacienţii
anemici 65
6. Efecte citogenetice induse de tratamentul cu
nicotină la Phaseolus vulgaris
Cuprins:
I.
Introducere
1.1.
Phaseolus vulgaris
1.2.
Originea şi răspândirea
1.3.
Relaţiile cu factorii de mediu
1.4.
Boli şi dăunători la Phaseolus vulgaris
1.5.
Soiuri de Phaseolus vulgaris
1.6.
Importanţa economică a fasolei
1.7.
Diviziunea celulară mitotică
1.8.
Mutaţiile
1.8.1.
Definire, generalităţi
1.8.2.
Clasificarea mutaţiilor
1.9.
Aberaţiile cromozomiale vizibile la microscopul optic
II.
Efecte ale agenţilor mutageni asupra mitozei
NICOTINA
III.
Material şi metode de lucru
3.1.
Scopul cercetării
3.2.
Material biologic investigat
3.3.
Metodă de lucru
IV.
Rezultate şi interpretare
4.1.
Frecvenţa totală a celulelor în diviziunea mitotică
4.2.
Frecvenţa celulelor în diferite faze ale diviziunii mitotice
4.3.
Frecvenţa aberaţiilor cromozomiale în ana-telofaza mitozei
V.
Concluzii
VI.
Bibliografie
7. CERCETĂRI FITO – PEDOLOGICE DIN ZONA SARICA –
CEAMURLIA(DELTA DUNĂRII)
CUPRINS
I.1. Limitele geografice....................................................................7
I.2. Relieful deltaic ……………………………………………...10
I.3. Clima………………………………………………………...16
I.4. Reţeaua hidrografică………………………………………..19
I.5. Floră şi vegetaţie…………………………………………….21
I.6. Faună………………………………………………………..23
II.1. Caractere geomorfologice…………………………………25
II.2. Hipsometria………………………………………………..26
II.3. Litologie – caracterizarea geotehnică şi hidrogeologică a terenului……………………………………………………………….27
II.4. Hidrologia…………………………………………………28
Capitolul III. Metode de cercetare
III.1. Metode pedologice……………………………………….30
III.2. Metode fitocenologice …………………………………..32
IV.1. Caracterizarea morfologică……………………………..35
IV.3. Textura solului…………………………………………..39
IV.4. Conţinutul de carbonaţi…………………………………39
V.1. Flora……………………………………………………….43
V.1.1 Conspectul floristic……………………………………..43
V. 1.2 Analiza floristica……………………………………….45
V.2. Vegetaţia…………………………………………………...58
V. 2. 1. Vegetaţia de zăvoaie………………………………….61
V. 2. 2. Vegetaţia de tufişuri………………………………….63
V. 2. 3. Vegetaţia de stufărişuri……………………………….65
V. 2. 4. Vegetaţia de păpurişuri şi rogozuri……………………68
V. 2. 5. Vegetaţia de bordură de mlaştină……………………..70
V. 2. 6. Vegetaţia de buruienişuri………………………………72
V. 2. 7. Vegetaţia de sărături……………………………………75
V. 2. 8. Vegetaţia de pajişti……………………………………..78
V. 2. 9. Vegetaţia acvatică………………………………………80
VI. Concluzii………………………………………………………...87
Bibliografie…………………………………………………...…89
9. Contribuţii la
cunoaşterea amfibienilor din Grădina botanică
CUPRINS
INTRODUCERE....................................................................................................................... 5
CAPITOLUL I.......................................................................................................................... 5
SCURT ISTORIC AL CERCETĂRII AMFIBIENILOR........................................................... 5
I.1. Scurt istoric general al cercetării amfibienilor..................................................................... 5
I.2. Istoricul cercetărilor asupra amfibienilor în România.......................................................... 8
CAPITOLUL II....................................................................................................................... 11
CARACTERIZAREA GENERALĂ A CADRULUI NATURAL............................................ 11
II.1. Factori geografici neclimatici.......................................................................................... 11
II.1.1. Aşezarea geografică............................................................................................... 11
II.1.2. Consideraţii geologice............................................................................................ 12
II.1.3. Relieful.................................................................................................................. 13
II.1.4. Solurile.................................................................................................................. 15
II.1.5. Vegetaţia şi fauna Grădinii botanice........................................................................ 15
II.2. Factori geografici climatici............................................................................................. 20
II.2.1.Temperatura aerului................................................................................................ 20
II.2.2. Precipitaţiile atmosferice......................................................................................... 21
II.2.3. Dinamica maselor de aer (vânturile)........................................................................ 23
II.3. Reţeaua hidrografică..................................................................................................... 24
II.3.1. Ape de suprafaţă................................................................................................... 24
II.3. 2. Ape freatice.......................................................................................................... 25
CAPITOLUL III...................................................................................................................... 27
GENERALITĂŢI PRIVIND AMFIBIENII DIN ROMÂNIA................................................. 27
CAPITOLUL IV..................................................................................................................... 29
METODE DE LUCRU............................................................................................................ 29
IV.1 Tehnici de capturare..................................................................................................... 29
IV.2 Modul de transport....................................................................................................... 30
IV.3. Tehnici de anesteziere.................................................................................................. 30
IV.4. Păstrarea în
captivitate................................................................................................ 31
IV.5. Morfometrie................................................................................................................ 31
IV.6. Analiza conţinutului stomacal........................................................................................ 33
IV. 6.1. Prelevarea conţinutului
stomacal prin disecţia animalelor....................................... 33
IV. 6.2. Prelevarea conţinutului stomacal prin spălături stomacale....................................... 33
IV. 7. Inventariere şi monitoring............................................................................................ 34
IV.7.1 Inventarierea completă........................................................................................... 34
IV.7.2. Metoda transectelor............................................................................................. 35
CAPITOLUL V...................................................................................................................... 37
LISTA FAUNISTICĂ A SPECIILOR DE AMFIBIENI DIN GRĂDINA BOTANICĂ-IAŞI.
PREZENTARE GENERALĂ........................................................................................................................... 37
V.1. Lista faunistică.............................................................................................................. 37
V.2. Prezentare
generală a speciilor inventariate................................................................... 38
CAPITOLUL VI..................................................................................................................... 48
DINAMICA SPAŢIO-TEMPORALĂ A AMFIBIENILOR DIN GRADINA BOTANICĂ – IAŞI 48
VI.I. Staţiile de colectare a materialului.................................................................................. 48
VI.2. Dinamica spaţială......................................................................................................... 48
VI.3. Analiza zoogeografică a batracofaunei.......................................................................... 51
VI.4 Dinamica temporală...................................................................................................... 52
VI.5. Conceptul de metapopulaţie şi aplicarea lui în
studiul şi conservarea amfibienilor............ 56
CAPITOLUL VII.................................................................................................................... 59
ANALIZA MORFOMETRICĂ LA BROAŞTELE VERZI (COMPLEXUL RANA ESCULENTA) 59
CAPITOL VIII........................................................................................................................ 67
ANALIZA CALITATIVĂ A HRANEI LA SPECIILE DE BROAŞTE VERZI........................ 67
CAPITOLUL IX..................................................................................................................... 71
Importanţa şi protecţia amfibienilor............................................................................................ 71
IX.1. Importanţa amfibienilor................................................................................................ 71
IX.2. Ocrotirea amfibienilor.................................................................................................. 72
CONCLUZII........................................................................................................................... 74
BIBLIOGRAFIE..................................................................................................................... 76
10. Acţiuni specifice ale unor prduşi
poliolici acetilaţi la nivelul membranei fibrei musculare striate
CUPRINS............................................................................................................................ 1
INTRODUCERE.................................................................................................................. 3
1. STRUCTURA ŞI CARACTERIZAREA MEMBRANELOR CELULARE....................... 5
2. Caracteristicile structurale şi funcţionale ale
produşilor poliolici.......................................... 10
2.1. Caracteristici generale ale poliolilor........................................................................... 10
2.2 Manitolul................................................................................................................... 12
2.3 Sorbitolul.................................................................................................................. 14
2.4 Produşi poliolici acetilaţi:
hexaacetilmanitol şi hexaacetilsorbitol................................... 15
3. MATERIAL ŞI METODE.............................................................................................. 18
4. Rezultate experimentale................................................................................................... 20
4.1 Acţiunea poliolilor şi a derivaţilor lor
acetilaţi asupra potenţialului de membrană în Ringer normal (RN) 20
4.1.1. Acţiunea manitolului (M).................................................................................... 20
4.1.2. Acţiunea hexaacetilmanitolului (HAM)................................................................ 20
4.1.3. Acţiunea sorbitolului (S)..................................................................................... 21
4.1.4. Acţiunea hexaacetilsorbitolului (HAS)................................................................ 21
4.1.5. Acţiunea propilenglicolului (PGL) în RN............................................................. 22
4.2. Efectele produşilor poliolici şi a
derivaţilor lor acetilaţi asupra potenţialului de membrană în Ringer cu K+
crescut 23
4.2.1. Efectul bioelectric al K+ crescut......................................................................... 23
4.2.2. Efectul bioelectric al manitolului în Ringer cu
K+ crescut...................................... 23
4.2.3. Efectul bioelectric al hexaacetilmanitolului în
Ringer cu K+ crescut....................... 24
4.2.4. Efectul bioelectric al sorbitolului în Ringer
cu K+ crescut..................................... 25
4.2.5. Efectul bioelectric al hexaacetilsorbitolului
în Ringer cu K+ crescut....................... 26
4.3 Efectele produşilor poliolici şi a
derivaţilor lor acetilaţi asupra potenţialului de membrană în Ringer cu Ca2+
crescut....................................................................................................................................... 27
4.3.1. Efectul bioelectric al Ca2+ crescut....................................................................... 27
4.3.2. Efectul bioelectric al manitolului în Ringer cu
Ca2+ crescut................................... 27
4.3.3. Efectul bioelectric al hexaacetilmanitolului în
Ringer cu Ca2+ crescut.................... 28
4.3.4. Efectul bioelectric al sorbitolului în Ringer
cu Ca2+ crescut................................... 28
4.3.5. Efectul bioelectric al hexaacetilsorbitolului
în Ringer cu Ca2+ crescut.................... 29
5. DISCUŢII ŞI INTERPRETĂRI...................................................................................... 31
5.1 Efectele bioelectrice ale produşilor
poliolici şi ale derivaţilor lor acetilaţi în Ringer normal 31
5.2 Efectele bioelectrice ale produşilor
poliolici şi ale derivaţilor acetilaţi în Ringer cu K+ crescut 32
5.3 Efectele bioelectrice ale produşilor
poliolici şi ale derivaţilor lor în Ringer cu Ca2+ crescut 34
6. CONCLUZII.................................................................................................................. 37
BIBLIOGRAFIE................................................................................................................ 58
11. EFECTE CITOGENETICE ŞI FIZIOLOGICE ALE TRATAMENTELOR POSTIRADIATORII
CU EXTRACTE DIN FRUCTE DE CĂTINĂ LA GRÂU
CUPRINS
INTRODUCERE………………………………………………………………4
1.RADIAŢIILE –INSTRUMENT DE
INTERVENŢIE ASUPRA GENOMULUI VEGETAL……………...…………………………………….5
1.1.Scurt istoric………………………..……………………………….5
1.2.Tipuri de radiaţii…………………….…………………………….5
1.3.Mecanismul de acţiune al radiaţiilor ionizante……………...10
2.UNELE EFECTE INDUSE DE RADIAŢIILE NUCLEARE LA
PLANTE…………………………………………..………………………….13
2.1.Efecte morfo-histo-anatomice……...…………………………13
2.2.Efecte fiziologo-biochimice……………………………………15
2.3.Efecte genetice………………………..….………………………20
3.FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ RADIOSENSIBILITATEA LA
PLANTE………………………………………………………………………24
3.1.Factori de natură fizică………………………………………... 24
3.2.Factori de natură chimică……………………………...……….27
3.3.Factori biologici………………………………………….……...30
4.REALIZĂRI ÎN AMELIORAREA PRIN MUTAŢII
INDUSE………………………………………………………………………34
5.SCOPUL LUCRĂRII………………………………………………………39
6.MATERIAL ŞI METODE DE
CERCETARE……………….…………..41
7.REZULTATELE CERCETĂRILOR……………………………………..44
8.CONCLUZII………………………………………………………………..58
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………......60
12 STUDIUL UNUI
ESANTION ARHEOZOOLOGIC PROVENIT
DIN AŞEZAREA MEDIEVALĂ DE LA BAIA
CUPRINS
INTRODUCERE----------------------------------------------------------------------------4
1.CERCETĂRI ARHEOZOOLOGICE ANTERIOARE PRIVIND AŞEZAREA MEDIEVALĂ DE LA BAIA---------------------------------------------------------------6
2.CARACTERIZAREA GEOGRAFICĂ ŞI ISTORICĂ-------------------------------9
2.1.CARACTERIZARE GEOGRAFICĂ----------------------------------------9
2.1.1.POZIŢIE GEOGRAFICĂ------------------------------------------9
2.1.2.RELIEFUL------------------------------------------------------------9
2.1.3.CLIMA---------------------------------------------------------------10
2.1.4.REŢEAUA HIDROGRAFICĂ-----------------------------------10
2.1.5.SOLURILE----------------------------------------------------------11
2.2.ISTORICUL AŞEZĂRII BAIA---------------------------------------------11
3.MATERIAL ŞI METODE DE STUDIU----------------------------------------------17
3.1.MATERIALUL DE STUDIU-----------------------------------------------17
3.1.1.CE ESTE UN EŞANTION ARHEOZOOLOGIC?-----------17
3.1.2.ORIGINEA MATERIALULUI ARHEOZOOLOGIC-------18
3.1.3.DIVERSITATEA ŞI CARACTERISTICILE MATERIALULUI ARHEOZOOLOGIC-----------------------------------------------------------------------19
3.2.METODELE DE STUDIU---------------------------------------------------22
3.2.1.RECOLTAREA MATERIALULUI ARHEOZOOLOGIC---22
3.2.2.PREGĂTIREA MATERIALULUI ARHEOZOOLOGIC—-22
3.2.3.DETERMINAREA MATERIALULUI
ARHEOZOOLOGIC------------------------------------------------------------------------24
3.2.4.OSTEOMETRIA----------------------------------------------------25
4.REZULTATE ŞI DISCUŢII-------------------------------------------------------------28
4.1.LISTA TAXONILOR IDENTIFICAŢI ÎN EŞANTIONUL ARHEOZOOLOGIC DE LA BAIA-------------------------------------------------------------------------------------28
4.2.RESURSE ANIMALE UTILIZATE ÎN ALIMENTAŢIE---------------30
4.2.1.PESCUITUL---------------------------------------------------------32
4.2.2.VÎNĂTOAREA-----------------------------------------------------32
4.2.3.CREŞTEREA ANIMALELOR-----------------------------------33
4.3.SELECŢIA ANIMALELOR PENTRU SACRIFICARE ÎN FUNCŢIE DE VÎRSTĂ---------------------------------------------------------------------------------------37
4.3.1.MAMIFERE SĂLBATICE----------------------------------------37
4.3.2.MAMIFERE DOMESTICE----------------------------------------38
A)ESTIMAREA VÎRSTEI DUPĂ SCHELETUL POSTCRANIAN-----------------------------------------------------------------------------38
B)ESTIMAREA VÎRSTEI DUPĂ DENTIŢIE---------------40
4.4.SELECŢIA ANIMALELOR PENTRU SACRIFICARE ÎN FUNCŢIE DE SEX---------------------------------------------------------------------------------------------42
4.4.1.MAMIFERE SĂLBATICE-----------------------------------------43
4.4.2.MAMIFERE DOMESTICE----------------------------------------43
4.5.ESTIMAREA ÎNĂLŢIMII LA GREABĂN---------------------------------46
CONCLUZII-----------------------------------------------------------------------------------48
BIBLIOGRAFIE------------------------------------------------------------------------------51
ANEXE-----------------------------------------------------------------------------------------55
Cuprins
Introducere………………………………………………………………………………..
1. Istoricul studiului familiei Cerambycidae……………………………………………...
2. Morfologie externă……………………………………………………………………..
2.1. Morfologia externă a adultului……………………………………………….
2.2. Morfologia stadiilor preimaginale……………………………………………
3. Reproducere şi dezvoltare………………………………………………………………
4. Ecologia cerambicidelor………………………………………………………………..
5. Importanţa cerambicidelor……………………………………………………………...
5.1. Importanţa în circuitul materiei organice……………………………………..
5.2. Importanţă economică………………………………………………………...
6. Metode de colectare şi preparare……………………………………………………….
7. Cadrul natural…………………………………………………………………………..
7.1. Rezervaţia naturală de fâneţe de stepă “Valea lui David”……………………
7.2. Grădina Botanică din Iaşi……………………………………………………..
7.3. Masivul Rarău ………………………………………………………………..
8. Rezultate şi
discuţii …………………………………………………………………...
8.1.1. Date faunistice
referitoare la cerambicidele de la “Valea lui David “………
8.1.2. Date ecologice
referitoare la fauna de cerambicide de la “Valea lui David”..
8.2. Fauna cerambicidelor de la Grădina Botanică din Iaşi……………………….
8.3. Date despre fauna de
cerambicide din câteva puncte din jurul Iaşului (Mârzeşti, Breazu, Repedea, Vlădeni)…………………………………………………………………
8.4. Date despre
cerambicidele din Masivul Rarău…………………………………
8.5 Analiza
comparativă a faunei de cerambicide identificată în rezervaţia naturală “Valea
lui David” şi Grădina Botanică
9. Concluzii…………………………………………………………………………
Bibliografie
14. Aspecte hidrologice şi de vegetaţie din complexul
lacustru Isac - Uzlina (Delta Dunării )
CUPRINS
Pagina
Introducere …………………………………………………………… 1
I. COMPLEXUL LACUSTRU ISAC – UZLINA
1.1 Încadrarea geografică ……………………………………… 4
1.2 Componenţă………………………………………………… 5
1.3 Hidrologie şi hidrografie…………………………………… 5
1.4 Suprafaţă .....................…………………………………….. 8
1.5 Litologie …………………………………………………… 8
1.6 Pedologie …………………………………………………... 9
1.7 Geneza ……………………………………………………... 10
1.8 Evoluţia ……………………………………………………. 10
1.9 Clima ……………………………………………………… 11
1.10Flora şi vegetaţia………………………………………... 12
1.11Fauna …………………………………………………… 14
II. CALITATEA APEI
2.1 Aportul de apă ……………………………………………… 17
2.2 Aportul de sedimente……………………………………….. 17
2.3 Aportul de nutrienţi ……………………………………….. 17
2.3.1 Fosforul…………………………………………… 17
2.3.2 Azotul …………………………………………… 18
2.4 Transparenţa apei………………………………………….. 18
2.5 Temperatura ………………………………………………. 19
2.6 Oxigenul …………………………………………………... 20
III. METODE DE CERCETARE
3.1 Metode de cercetare specifice ecologiei……………………. 22
3.2 Metode de cercetare specifice hidrobiologiei………………. 24
3.2.1 Stabilirea staţiilor de colectare……………………. 24
3.2.2 Determinarea transparenţei apei………………….. 25
3.2.3 Determinarea culorii apei………………………… 25
3.2.4 Determinarea temperaturii apei…………………… 25
3.2.5 Determinarea ph-ului apei…………………………. 26
3.2.6 Determinarea oxigenului dizolvat…………………. 27
3.2.7 Determinarea dioxidului de carbon dizolvat în apă… 27
3.2.8 Determinarea conţinutului de azot şi fosfor……….. 27
3.3 Metode de cercetare specifice fitocenologiei…………….. 28
IV. REZULTATE ŞI DISCUŢII
4.1 Flora şi vegetaţia…………………………………………… 31
4.2 Calitatea apei………………………………………………. 35
4.3 Lista floristică……………………………………………… 36
4.4 Analiza succintă a florei…………………………………….. 45
4.4.1 Conspectul asociaţiilor vegetale ………………………. 46
4.5 Importanţa vegetaţiei dintr-o zonă umedă………………….. 50
4.6 Situaţia comparativă a chimismului apei între anii 1960-2001..... 52
V. CONCLUZII.......................................................................................... 53
Bibliografie ……………………………………………………… 55
15. EMBRIOGENEZA SOMATICĂ LA MOLID: EFECTUL VÂRSTEI FIZIOLOGICE A LINIILOR
EMBRIOGENE ASUPRA COMPOZIŢIEI STRUCTURALE A ACESTORA
cuprins
Capitolul
I. Date teoretice despre
molid....................................6
1.1 Scopul lucrării......................................................................................6
1.2 Incadrarea sistematică..........................................................................6
1.3 Caractere morfologice..........................................................................6
1.4 Ciclul de dezvoltare..............................................................................7
1.5 Importanţa economică..........................................................................7
Capitolul II. Comparaţie între embriogeneza zigotică
şi embriogeneza somatică –
generalităţi.........................................8
2.1 Embriogeneza zigotică.......................................................................... 8
2.2 Embriogeneza somatică....................................................................... .9
3.5 Germinarea embrionilor.......................................................................17
3.6 Conversia embrionilor.........................................................................18
3.7 Aclimatizarea.......................................................................................18
Capitolul
IV. Materiale şi metode......................................................20
4.1 Materialul biologic...............................................................................20
4.2 Medii de cultură...................................................................................21
4.3 Protocoale experimentale pentru obţinerea şi cultura liniilor embriogene....................................................................................................23
4.3.1 Inducţia embriogenă din embrioni zigotici maturi...................23
4.3.2 Inducţia embriogenă din cotiledoane..........................................23
4.3.3 Obţinerea liniilor embriogene.....................................................23
4.4 Protocolul metodei de analiză structurală...........................................26
4.4.1 Caracterizarea structurală a ESM............................................... 26
4.4.2 Cuantificarea diferitelor tipuri
(clase) de structuri embriogene...................................................................................................31
5.1 Compoziţia structurală generală a liniilor embriogene........................33
5.2 Efectul vârstei fiziologice asupra gradului de structurare....................34
5.3 Dinamicitatea liniilor embriogene. Efectul vârstei fiziologice asupra dinamicităţii..................................................................................................50
5.4 Proporţia embrionilor normali (clasele II a şi II b) faţă de cei incompleţi clivaţi (clasele III a şi III b)..........................................................................50
5.5 Efectul vârstei fiziologice asupra calităţii
structurale...........................51
16. CARACTERIZAREA UNOR
ELEMENTE DE BIOSTATUS ALE HAMSTERULUI CU LIMFOM MALIGN
CUPRINS
CONSIDERA[II GENERALE
LIMFOAME
NON-HODGKIN (LNH)-------------------------------------------------------
Rolul limfonodulilor regionali ^n imunitatea antitumoral@
Metastazarea pe cale limfatic@
CITOMETRIA DE FLUX---------------------------------------------------------------------
MARKERI
TUMORALI-----------------------------------------------------------------------
Markeri tumorali
serici
Markeri tisulari
ACIDUL
SIALIC------------------------------------------------------------------------------
STRESSUL
OXIDATIV {I PEROXIDAREA LIPIDIC~ %N CANCER.---------------------
CERCET~RI PERSONALE
SCOPUL
LUCRARII------------------------------------------------------------------------
MATERIALE {I
METODE.-----------------------------------------------------------------
1. Materialul biologic:
2. Model experimental ini]iat
Aspecte clinice
Tehnica efectu@rii
preparatelor pentru examenul morfologic
M@surarea ADN-ului
celular prin citometrie de flux.
Determin@ri biochimice
Metoda de dozare a
acidului sialic seric la hamsterii normali }i cu tumori.
Metoda de dozare a malondialdehidei din serul hamsterilor normali }i cu tumori.
PRELUCRAREA,
INTERPRETAREA {I DISCUTAREA REZULTATELOR.....................20
Aspectul morfologic al metastazelor......................................................................................20
Determinarea cantit@]ii ADN-ului tumoral prin citometrie de flux
Cuantificarea acidului sialic seric
Dozarea malondialdehidei serice
CONCLUZII GENERALE...........................................................................................................32
BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................33
ANEXĂ.........................................................................................................................................35
CUPRINS
|
1. |
Introducere |
3 |
||||||||||
|
2. |
Caracterizare generală a drojdiilor |
5 |
||||||||||
|
|
2.1 |
Poziţia taxonomică |
6 |
|||||||||
|
|
2.1.1. |
Definirea grupului |
6 |
|||||||||
|
|
2.1.2. |
Sistematica biologică şi drojdiile |
7 |
|||||||||
|
|
2.1.2.1. |
Criterii utilizate în clasificarea drojdiilor |
8 |
|||||||||
|
|
2.1.2.2. |
Nomenclatura |
11 |
|||||||||
|
|
2.1.2.3. |
Clasificări “obiective”. Abordări numerice şi moleculare |
13 |
|||||||||
|
|
2.1.2.4. |
Principalele grupe taxonomice de drojdii |
16 |
|||||||||
|
|
2.1.2.4.1. |
Drojdii ascoporogene |
16 |
|||||||||
|
|
2.1.2.4.2. |
Drojdii basidiosporogene |
17 |
|||||||||
|
|
2.1.2.4.3. |
Drojdii imperfecte |
18 |
|||||||||
|
|
2.1.3. |
Consideraţii filogenetice |
18 |
|||||||||
|
2.2. |
Consideraţii ecologice |
|
19 |
|||||||||
|
2.3. |
Citologia drojdiilor |
|
21 |
|||||||||
|
2.4. |
Fiziologia drojdiilor |
|
23 |
|||||||||
|
2.5. |
Importanţa socio-economică a drojdiilor |
|
23 |
|||||||||
|
2.5.1. |
Drojdii de panificaţie şi de bere |
|
24 |
|||||||||
|
2.5.2. |
Drojdii de vin |
|
25 |
|||||||||
|
2.5.3. |
Drojdii ca aliment – medicament |
|
26 |
|||||||||
|
2.5.4. |
Drojdii ca sursa de proteine – biomasa |
|
27 |
|||||||||
|
2.5.5. |
Drojdii furajere |
|
27 |
|||||||||
|
2.5.6. |
Drojdii patogene |
|
28 |
|||||||||
|
2.5.6.1. |
Aspecte de biologie moleculară de Candida albicans |
|
28 |
|||||||||
|
2.5.6.2. |
Sindromul candidozei cronice |
|
29 |
|||||||||
|
2.5.7. |
Biotehnologia drojdiilor |
|
35 |
|||||||||
|
3. |
Cercetări biologice asupra unor tulpini de drojdii patogene la om |
|
36 |
|||||||||
|
3.1. |
Consideraţii generale |
|
36 |
|||||||||
|
3.2. |
Materiale şi metode |
|
36 |
|||||||||
|
3.2.1. |
Microorganismul |
|
36 |
|||||||||
|
3.2.2. |
Condiţii de cultură |
|
37 |
|||||||||
|
3.2.3. |
Formarea tubilor germinativi |
|
37 |
|||||||||
|
3.2.4. |
Sincronizarea culturilor |
|
38 |
|||||||||
|
3.2.5. Prepararea şi regenerarea protoplaştilor |
|
38 |
||||||||||
|
3.2.6. |
Tehnici de prelucrare a celulelor de Candida pentru investigatii cu microscopie fotonică |
|
39 |
|||||||||
|
3.2.6.1. |
Analiza “in vivo” |
|
39 |
|||||||||
|
3.2.6.2. |
Tehnici de colorare a frotiurilor |
|
39 |
|||||||||
|
3.2.6.3. |
Tehnica colorării nucleilor |
|
40 |
|||||||||
|
3.2.6.4. |
Microscopia fluorescentă |
|
40 |
|||||||||
|
3.2.7. |
Prelucrarea materialului biologic pentru investigaţii electrono-microscopice |
|
40 |
|||||||||
|
3.2.7.1. |
Tehnica ultrasecţionării |
|
40 |
|||||||||
|
3.2.7.2. |
Tehnica coloraţiei negative |
|
42 |
|||||||||
|
3.2.7.3. |
Tehnica criofracturării (freeze – fracture) |
|
42 |
|||||||||
|
3.3. |
Rezultatele şi discuţii |
|
42 |
|||||||||
|
3.3.1. |
Consideraţii eco-fiziologice |
|
42 |
|||||||||
|
3.3.1.1. |
Evoluţia culturilor |
|
42 |
|||||||||
|
3.3.1.2. |
Influenţa unor factori eco-fiziologici asupra evoluţiei culturilor |
|
43 |
|||||||||
|
3.3.1.3. |
Aglutinarea |
|
44 |
|||||||||
|
3.3.2. |
Cercetări citologice |
|
45 |
|||||||||
|
3.3.2.1. |
Peretele celular |
|
45 |
|||||||||
|
3.3.2.1.1. |
Organizarea arhitecturală |
|
46 |
|||||||||
|
3.3.2.1.2. |
Aspecte morfologice ale formării peretelui celular în timpul regenerării protoplaştilor de C.albicans |
|
47 |
|||||||||
|
3.3.2.2. |
Nucleul interfazic şi în diviziune |
|
47 |
|||||||||
|
3.3.2.2.1. |
Morfologie, topografie, dinamică |
|
49 |
|||||||||
|
3.3.2.2.2. |
Organizare ultrastructurală |
|
52 |
|||||||||
|
3.3.2.2.3. |
Aspecte ale ciclului celular vegetativ |
|
54 |
|||||||||
|
4. |
Concluzii generale |
|
57 |
||||||||||
|
5. |
Bibliografie
|
|
59 |
||||||||||
18. Ihtiofauna râului
Teleorman
-
Cuprins –
Cadrul
geografic şi istoric---------------------------------------------------------------------- 10
Relieful şi
alcătuirea geologică----------------------------------------------------------------- 11
Clima----------------------------------------------------------------------------------------- 11
Hidrografia------------------------------------------------------------------------------------ 13
Caracteristici
hidrochimice--------------------------------------------------------------------- 16
Solurile,
vegetaţia şi lumea animală------------------------------------------------------------- 23
Conspectul
sistematic al speciilor din bazinul râului Teleorman şi particularităţile biologiei lor............... 33
Leuciscus
cephalus cephalus (Linnaeus) – clean------------------------------------------------ 33
Rhodeus
sericeus amarus (Bach 1782) – boarţa----------------------------------------------- 35
Cyprinus
carpio carpio (Linnaeus 1758) – crap------------------------------------------------ 38
Carassius
auratus gibelio (Blach 1783) – caras------------------------------------------------- 40
Alburnus
alburnus alburnus (Linnaeus 1758) – obleţ------------------------------------------- 42
Gobio gobio
obtusirostris (Valenciennes 1844) – pietroc--------------------------------------- 44
Pseudorasbora
parva (Schlegel 1842) – murgoi bălţat----------------------------------------- 46
Barbus meridionalis petenyi (Heckel 1847) – mreană------------------------------------------ 47
Cobitis
taenia taenia (Linnaeus 1758) – zvârlugă----------------------------------------------- 49
Stizostedion
lucioperca (Linnaeus 1758) – şalău----------------------------------------------- 51
Gobius
gymnotrachelus (Kessler 1857) – moacă de nămol------------------------------------- 53
19. INFLUENŢA GIBERELINELOR ASUPRA GERMINAŢIEI
SEMINEŢELOR ŞI CREŞTERII PLANTELOR
C u p r i n s
I n t r o d u c e r e…………………………………………………………………..3
Capitolul 1. Fitohormoni…………………………………………………………..5
1.1. Substanţe stimulatoare…………………………………………………....5
1.1.1 Auxinele………………………………………………………….5
1.1.2. Citokininele…………………………………………………….10
1.1.3. Giberelinele…………………………………………………….13
1.2. Substanţe inhibitoare……………………………………………………28
1.2.1. Inhibitori naturali……………………………………………….29
1.2.2. Inhibitori sintetici………………………………………………32
1.3. Substanţe retardante……………………………………………………..34
1.3.1. Generalităţi……………………………………………………..34
1.3.2. Reprezentanţi mai importanţi………………………………..…34
1.3.3. Acţiuni biologice ale substanţelor retardante…………………..35
Capitolul 2. Influenţa giberelinelor asupra germinaţiei seminţelor şi creşterii plantelor (contribuţii personale)…………………………………………………36
2.1. Materiale şi metoda de lucru…………..34
2.1.1. Determinarea influenţei giberelinelor asupra germinaţiei……...36
2.1.2. Influenţa giberelinelor asupra creşterii plantelor……………….38
2.2. Rezultate şi discuţii……………………………………………………...39
Concluzii…………………………………………………………………………...58
Bibliografie………………………………………………………………………...59
20. IMPLICAŢIILE ECOLOGICE
ALE FORMĂRII BIOFILMELOR
MICROBIENE ÎN DIFERITE MEDII
CUPRINS
INTRODUCERE 6
1.2. Relaţia microorganismelor cu plantele 8
1.3. Relaţia microorganismelor cu animalele 11
1.4. Activitatea microorganismelor în sol 14
1.5. Activitatea microorganismelor în mediile acvatice 15
2.1. Etapele formării unui biofilm bacterian 20
2.1.1. Etapa de transport 21
2.1.2. Etapa de adeziune iniţială 21
2.1.3. Etapa de legare ireversibilă 23
2.1.3.1. Legarea ireversibilă in-situ 23
2.1.3.2. Legarea ireversibilă in-vivo 24
2.1.4. Etapa de colonizare 24
2.2. Structuri anatomice bacteriene implicate in procesul adeziunii 26
2.2.1. Stratul mucos, capsula şi glicocalixul 26
2.2.2. Flagelii 29
2.2.3. Pilii şi fimbriile 31
2.3. Structura unui biofilm bacterian 32
2.4. Interacţiunea dintre biofilm şi substrat 34
2.5. Consecinţele detaşării biofilmului bacterian 36
CAPITOLUL III: ROLUL ECOLOGIC AL
ASOCIAŢIILOR DE MICROORGANISME DE TIPUL BIOFILMELOR ÎN ECOSISTEMELE
NATURALE ŞI ÎN ECOSISTEMELE ANTROPRICE. 38
3.1. Autoepurarea apelor de suprafaţă 39
3.1.1. Factori fizici 40
3.1.2. Factori chimici 41
3.1.3. Factori biologici 42
3.2. Degradarea microbiană a substanţelor xenobiotice 43
3.2.1. Clasificarea substanţelor xenobiotice cu caracter de poluanţi 44
3.2.2. Biotransformarea
compuşilor xenobiotici şi mineralizarea 47
3.2.3. Adaptarea sau
aclimatizarea microorganismelor 48
3.2.4. Co-metabolismul 50
3.3. Biocoroziunea şi biofulingul – fenomene antiantropice 52
3.3.1. Coroziunea bacteriană a
metalelor 52
3.3.2. Biofulingul 55
3.4. Biodegradarea microbiană
a unor substanţe de larg
consum – hidrocarburile 57
4.1. Caracteristicile apelor uzate (reziduale) 61
4.1.1. Surse de poluare 61
4.1.2. Influenţa apelor reziduale asupra receptorului şi a
sistemelor ecologice 63
4.1.3. Microbiota apelor uzate 65
4.2. Tehnici de tratare a apelor reziduale pe activitatea microorganismelor 66
4.2.1. Tehnici de tratare aerobă 67
4.2.2. Tehnici de tratare anaerobă 73
5.1. Caracterizarea apei brute din surse de suprafaţă 75
5.1.1. Aspecte microbiologice ale poluării apei 76
5.2. Surse de poluare ale Râului Argeş 79
5.2.1. Caracterizarea fizico – geografică 79
5.2.2. Surse de poluare 79
5.3. Caracteristici fizico-chimice şi biologice ale apei Râului Argeş 80
5.4. Identificarea grupelor fiziologice de bacterii implicate în circuitul N şi S. Materiale şi metode. 85
5.5. Rezultate şi discuţii 88
CONCLUZII 92
BIBLIOGRAFIE 93
22. Importanţa epidemiologică a speciei Clostridium
perfringens
INTRODUCERE:
Importanţa
epidemiologică a speciei Clostridium perfringens
PARTEA I:
Bacteriologia speciei Clostridium perfringens
1.1.
Taxonomie
1.2.
Ecologie
1.3.
Caractere morfologice
1.3.1. Sporogeneza şi germinarea sporilor. Factorii care le influenţează
1.4.
Condiţii de cultivare şi caractere culturale
1.5.
Proprietăţi biochimice şi antigenice
1.6.
Sensibilitatea faţă de factorii de mediu
1.7.
Patogenitate
1.7.1. Mecanismele patogenităţii
1.7.2. Infecţia experimentală
1.7.3. Infecţia naturală
1.1.
Conduita diagnosticului etiologic al
infecţiilor produse de Clostridium perfringens
PARTEA
a II-a:
Cercetări proprii
2.1. Scopul lucrării
2.2. Materiale şi metode de lucru
2.2.1. Identificarea speciei Clostridium perfringens
2.2.2. Serotipizarea şi testarea patogenităţii tulpinilor de Clostridium perfringens izolate din probele de peşte
2.3. Rezultate obţinute şi discuţii
2.4. Concluzii
Bibliografie